MANIFEST EUROPEAN: 

EUROPA EUROPENILOR !


 

1. CRIZA CIVILIZAYIEI-FALIMENTUL SOCIETQYII NOASTRE

Yarile din Europa ramkn atawate splendorii civilizayiei pe care o cred kncq kn viayq; de aici rezultq o rupturq kntre fapte wi reprezentarea lor. Singura crizq a civilizayiei pe care noi o cunoawtem este cea din yqrile Europeene.

Kn faya jignirilor wi knstrqinqrii, o clasq posedantq wi guvernantq, de 50 de ani la putere, nu rqspunde deckt prin kntreyinerea iluziilor wi a wiretlicuriilor.

Aceastq clasq nu este liberq, este numai un deyinut kntre mkinile unei superputeri americane. Kn mod logic, aceastq clasq impune mituri wi modele total strqine spiritului european, kn particular a  societqyii spuse „de consumayie” wi mai exact de producyie, societate dezvoltatq kn masq, kn care comunitatea popularq a dispqrut total kn profitul mawinilor, bancnotqmonedq wi materie, kn general.

Vazknd acest stadiu de lucru, este normal ca societatea noastrq  sq se dezumanizeze din ce kn ce mai mult, ca presa sq nu mai aibq o viayq wi, kn final, ca nimic de serios sq se punq kn discuyie.

Remedierea acestei stqri de lucru-ri, este deci desoperirea cauzelor acestui faliment. Important este de a da Europei Morala care ki lipsewte, Etica, Estetica care i se cuvine, kntrebarea e usor de pus: e destul ca noi sa fim stapkni la noi.

Kmpotriva ideologiilor mondiale, adicq capitaliste, noi afirmqm cq USA  kwi are propria  viayq care nu are nimic kn comun (sau care nu trebuie sq aibq nimic kn comun) cu acea a Europei. Europa se prezintq ca o rupturq a uniformizarii.

Societatea nu scapq a anumitor semnificayii istorice sau a acelor care decurg din analiza realitayilor. Libertatea este garantatq prin putere. Europa trebuie sa fie a Europeniilor.

 

2. ELIBERAREA EUROPEI EUROPA EUROPENIILOR

Eliberarea reprezintq o dezangajare completq wi totalq fayq de americani kn Europa, sfkrwitul colonizqrii Europei de americani. Dezangajarea trebuie sq se facq atkt la nivel militar - retragerea Aliantei Atlantice - ckt wi la nivel economic - nayionalizarea tuturor firmelor economice americane instalate kn Europa.

Eliberarea Europei este indispensbilq mai knainte de toate, la orice knceput de unire europeanq. Nu se poate face o unire atkta timp ckt Europa este sub influenya americanilor si nu se poate ajunge la independenya Europei atkta timp ckt teritoriul nostru nu este eliberat de asupritorii sqi.

Unificarea Europei nu se poate face deckt kn jurul mai multor motoare : unul mistic – Nayiunea Europeanq, o voinya politicq – Statul European singurul capabil de a asigura puterea wi forya, mijloacele, kn particular un partid unic avknd DIMENSIUNE EUROPEANQ.

 

3. NAYIUNEA EUROPEANQ

Noi trqim kn era marilor forye politice wi nu existq mici nayiuni kntradevqr independente. Este o lege a fizicii politice, o problemq de DIMENSIUNE. Nu se mai pune problema sq ne bizuim pe Franta, Ger-mania sau Italia. Dacq vrem sq fim liberi trebuie sq fim tari, wi pentru a fi tari trebuie sq refacem Europa. NAYIUNEA EUROPEANQ sau NAYIUNE-VIITOR se opune radical nostalgiilor, partizanilor de vechi nayiuni.

Kn consecinya noi condamnqm :

l nationalismele care agitq akt stknga ckt wi dreapta, care nu fac altceva deckt sq divizeze Europa wi prin urmare, kn mod conwtient sau nu, sknt anti-europeene. Frontierele europeene trebuie sq fie desfiinyate pentru a putea face loc la o supranayionalitate garantq de independenya politicq.

l cu toate acestea, trebuie sq knlaturam „micro-nationalismele-regionalismele” total utopice wi kn orice caz nefaste cauzei europeene. Dacq putem kntelege motivele popoarelor flamande, basce, corse sau bretone, trebuie sq vedem cqci cu ckt Europa este divizatq cu atkt ea va fi mai slabitq, cu atkt ea va fi sub dependenya „protectorilor”, fie americani, fie alyii.

Acestea spuse, noi skntem favorabili formelor regionale capabile de a se integra kn cadrul Nayiunii Europeene wi aceasta, spre binele tuturor.  

 

4. COMUNITARISMUL  EUROPEAN

Comnitarismul nostru european este o voinyq de eliberare prin opoziyia la expansionism. Este cea a unor oameni care au avut wi care au un destin kn comun. Cadrul natural kn care aceasta voinya trebuie sa se exerseze, wi singurul care ar putea sq o facq eficientq, este, kn toata simplicitatea, Europa.

l COMUNITARISMUL EUROPEAN rezumq el singur originalitatea noastrq.El este un proiect politic wi social global, total. Europeenii conwtienyi vor libertatea Europei, deci independenya ei politicq, economicq si juridicq. El integreazq, deci, socialismul.

l COMUNITARISMUL nostru EUROPEAN este un progres kn masura kn care nenegknd cu nimic trecutul diferitelor popoare din Europa, yine kn compt mutayiile wi realitayile socio-economice din acest sfkrwit de secol wi vrea sq prepare al XXI-lea secol.

Acesta este proiectul pe care noi trebuie sq kl susyinem wi sq kl propagqm peste tot. Dar ce ar devine acest proiect dacq nu se sprijinq pe o voinya politicq, aceea de a creea pe lkngq Nayiunea Europeanq, un Stat wi un Socialism European ?

 

5. STATUL WI SOCIALIS-MUL EUROPEAN

Problema este de a wtii dacq popoarele europeene vor sq traiascq libere sau dacq kn 2000 ele vor accepta sq fie sclave kntro Europq dominatq. Pentru a fi stqpkni pe destinul lor, de a putea dispune de ei knsuwi, europeenii trebuie sq fie meseriawii propriei lor eliberqri wi realizatorii Europei Unite, a unui stat european unic.

Aceasta knseamnq :

l Un Guvern European Unic – deci executiv wi o putere legislativq unicq – la care guvernul va avea, cel puyin, ca obligatie apararea, politica externq, finanyele wi marile sectoare economice (nayionalizqrile vor fi necesare) wi justiyia.

l Organizarea acestui Stat european kn Provincii sau Regiuni (spijinknduse esenyial pe criterii geo-economice) dispunknd de o autonomie a gestionii si a culturii.

Socialismul European  garant al Independenyei economice wi a Justiyiei sociale, implicq wi afirmq kntkietatea politicului faya de economic. Dar unificarea Europei ramkne knainte de toate o problemq politicq iar tehnocrayii din Bruxelles wi Strasbourg aratq kn ce masurq sknt incompetenyi la realizarea unei astfel de Europe.

Instaurarea unei PUTERI POLITICE este o kntkietate pentru orice unificare, economicq wi socialq, wi orice dezbatere, orice alegere de tip de societate ramkn farq rqspuns atkta timp ckt obiectivul nu este atins.

Kn acest fel, Uniunea Europeanq, eliberatq de orice substanyq politicq, se limiteazq la o organizayie vamalq wi nimic altceva wi sa dovedit de a fi o excelentq mawinq kn serviciul penetrarii capitalismului american.

Eliberarea Europei de capitalism wi de multinayionale va trece prin socialismul european, dar knainte de toate, prin construirea unui Stat european.

 

6. MIJLOACELE NECESARE SI UN ORGANISM : UN PARTID EUROPEAN UNITAR

Instaurarea unui Stat european,  realizarea Comunitarismului european wi crearea Nayiunii europeene implicq astfel de schimbqri cq am putea spune, pe drept, o REVOLUYIE EUROPEANQ. Singurul agent apt de a kndeplinii aceste obiective este Partidul Comunitar Nayional-european.

Partidul Comunitar Nayional-european (PCN) azi kn construcyie, kyi propune sq ducq, kntrun viitor apropiat, o acyiune de dimensiune continentalq kmpotriva reprezentanyilor imperialismului american wi de a denunya profesionalii politici complici, conwtienyi sau nu, de acest imperialism.

PCN este sqgeata acestei avant-garde care mkine va fi punctul de convergenyq a constructorilor anilor 2000.

 

Retour à l'accueil